Portal de divertisment si voie buna
Adauga-ne la favorite
  Acasa   Trimite-ne o reteta!   Facebook   Twitter  
   Calendarul zilei
Calendarul zilei
  • Evenimentele lunii Ianuarie   • Evenimentele lunii Februarie   • Evenimentele lunii Martie   • Evenimentele lunii Aprilie   • Evenimentele lunii Mai   • Evenimentele lunii Iunie   • Evenimentele lunii Iulie   • Evenimentele lunii August   • Evenimentele lunii Septembrie   • Evenimentele lunii Octombrie   • Evenimentele lunii Noiembrie   • Evenimentele lunii Decembrie

...   calendarul zilei iti aminteste evenimentele zilei   ...


 

Calendarul zilei

 





Luna februarie


« Ian     Februarie    Mar »
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29  
Toate Evenimente Nasteri Decese
     Februarie este a doua luna a anului in calendarul Gregorian si este cea mai scurta luna gregoriana, care are numai 28 sau 29 de zile. Luna are 29 de zile in anii bisecti, in ceilalti ani, luna februarie are 28 de zile. Aceasta luna mai este denumita si: faur, faurar, luna faurilor de fier, care pregatesc fiarele aratului, faur fereca si desfereca, doua saptamani ferica - iar doua desferica, ninge si ploua, ingheata si dezgheata, e ger si caldura, fluierar (luna lui fluierar baga omatul pe borta acului in casa) sau luna lupilor.
     Februarie incepe din punct de vedere astrologic cu soarele in constelatia Varsatorului si se sfarseste cu soarele in constelatia Pesti, iar din punct de vedere astronomic, luna februarie incepe cu soarele in constelatia Capricornului si se sfarseste cu soarele in constelatia Varsatorului.
     Numele lunii februarie vine din latina: Februaris, onis (purificare), curatire, legat de ritualul curatirii ce se facea anual la 15 februarie. Luna februarie era inchinata zeului imparatiei subpamantene Februs. Grecii numeau luna februarie Anthesterion.
     Denumirea populara a lunii februarie este "Faurar", care provine de la faur, adica timpul in care se ascuteau unelte, ceea ce sugereaza inceputul pregatirilor pentru muncile agricole. Conform traditiei, luna februarie este o luna capricioasa si nemiloasa, datorita fluctuatiilor de temperatura de la o zi la alta, spunandu-se ca noaptea ingheata tot, iar ziua se dezgheata.
Aceasta "rautate" a lunii februarie se vorbeste ca ar proveni de la faptul ca acesteia i s-au repartizat mai putine zile fata de celelalte luni ale anului.
     In popor se spune ca in luna lui februarie incepe a se desfunda pamantul si februarie nu lasa sa se faca una ca asta asa deodata. Caci stiut este ca in februarie noaptea ingheata si ziua se dezgheata, si asa treptat merge de la inghetul cel mare din decembrie si ianuarie la caldura lui marta si aprilie. Aceasta cand merg lucurile pe calea lor fireasca. Cateodata februarie isi da si el arama pe fata; vrea sa arate ca si el este luna de iarna. Atunci, tin-te panza, sa nu te rupi! unde imi intoarce cojoaca pe dos, si unde ne trimite cate un pui de viscol, de zloata, de te crezi la gerul Bobotezei, ori in mijlocul iernii! Vezi ca nu degeaba spune romanul ca Februarie s-ar fi laudat contra nu stiu cui zicand: "Daca nu mi-ar fi rusine de frate meu cel mare, adica de Ianuarie, as da o geruiala de sa inghete vitelul in burta vacii!". In luna lui februar crapa ouale corbului si ies puii, astfel corbul trebuie sa se sileasca cu ouatul si clocitul, sa-i crape din buna vreme ouale, ca sa-i iasa degraba puii, ca de a da in mart si i-or gasi furnicile in cuib, ii mananca. De aceea in unii ani sunt corbi mai multi, iar in altii mai putini.
     Tot conform traditiei se spune ca atunci cand bufnita prin luna februar va canta, e semn de primavara timpurie, daca canta pitigoii veseli in luna lui Faur, in curand se va desprimavara, atunci cand nu ingheata in februarie e semn de an manos, pe cand daca e zapada pe ogor in aceasta luna se intaresc semanaturile, viforele ce nu vin in Faur se razbuna de Pasti, daca Faurar e vantos, vara e secetoasa.
Una din sarbatorile traditionale romanesti, celebrata luna februarie, este Dragobetele, care marcheaza inceputul primaverii si a anului agricol, a momentului in care natura se trezeste la viata.
     Aceasta sarbatoare are radacini foarte vechi, fiind celebrata chiar de pe timpul dacilor, pentru care acesta era o divinitate asemeni lui Cupidon al romanilor sau Eros al vechilor greci. Dragobete mai este numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, fecior chipes si puternic care aduce iubirea in casa si in suflet.
     La tara exista obiceiul ca fetele si baietii, de Dragobete, sa se imbrace in haine curate de sarbatoare si sa porneasca cu voie buna inspre padure, pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le asezau la icoane si le foloseau la diverse farmece de dragoste. Inspre ora pranzului, fetele porneau in goana inspre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine cate un baiat, si nu unul oarecare, ci acela care le indragea. De isi prindea aleasa, acesta ii fura o sarutare in vazul lumii, sarutare ce simboliza legamantul lor de dragoste pe intregul an de zile. De aici si celebra zicala "Dragobetele saruta fetele!", mult indragita de fetele nerabdatoare, ce purtau in suflet speranta primirii a cat mai multor sarutari, ce erau menite sa le aduca acestora dragoste pe deplin in viitor. Un alt obicei al fetelor era de a strange omatul netopit, apa de ploaie sau de izvor, pe care o considerau ca avand efecte magice asupra lor atunci cand o foloseau, intrucat deveneau mai frumoase si mai dragastoase.
     Traditia populara mai spune ca de Dragobete, cand biserica crestina sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan, oamenii isi intrerupeau toate muncile, curatandu-si si aranjandu-si insa casa, pentru a-l intampina cum se cuvine pe zeul iubirii, care nu venea singur, ci insotit de asa-numitele zane Dragostele, ce le sopteau vorbe de amor indragostitilor.
     Fiecare avea grija ca aceasta zi sa nu ii prinda fara pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rau, prevestitor de singuratate pe intreg parcursul anului, pana la urmatoarea zi de Dragobete.
     Tot de Dragobete se spune ca pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.
     Februarie incepe cu aceeasi zi a saptamanii ca si Martie si Noiembrie intr-un an obisnuit si ca August intr-un an bisect.