Calendarul zilei din luna Mai

mai in istorie

Calendarul zilei din luna Mai

Mai
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
29
30
31


Luna mai

     Mai este cincea luna a anului in calendarul Gregorian si una dintre cele sapte luni gregoriene cu o durata de 31 de zile. Aceasta luna mai este denumita si: florar, frunzar, pratar, luna ierburilor.
     Din punct de vedere astrologic luna mai incepe cu soarele in semnul Taurului si sfarseste in semnul Gemenilor. Din punct de vedere astronomic, luna mai incepe cu soarele in constelatia Berbecului si se sfarseste cu soarele in constelatia Taurului.
     Numele lunii mai (latina: Maius) vine de la denumirea majores data de Romulus senatorilor romani. Grecii numeau luna mai Thargelion.
Luna mai, denumita popular si "Florar" este o luna a ierburilor, o luna plina de prospetime si culoare, cand traditia spune ca in luna lui "Florar", Raiul coboara pe pamant si inverzeste totul. Aceasta luna se manifesta printr-o explozie de vegetatie, copacii prind culoare si viata datorita frunzelor si florilor, iar muncile agriole se intensifica, pe ogoare, in livezi, gradini si podgorii activitatea este in toi, iar turmele de oi, cirezile de vite si prisacile dau randament maxim.
     In luna mai, mai exact pe data de 1 mai, cei care inca mai au vin in butoaie, trebuie sa-l scoata si sa-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Totodata, traditia populara ne spune ca e bine sa bei din acest vin pentru a fi ferit de boli in decursul anului.
Traditia polulara spune ca: roua de seara si racoarea din mai aduc fan si vin mult, ploaia calda din mai e binecuvantare, Rusalii umede aduc un Craciun bogat, gandacii multi vestesc un an manos, un mai ploios prevesteste un iunie frumos, cand sunt greieri multi si dinaintea locuintei lor tin mare curatenie, fanul are sa fie putin, tunetele dese prevestesc un an roditor, daca luna lui mai e mai mult ploioasa, atunci urmeaza iunie secetos, daca ploua in mai, sa tragi nadejde de malai.
In folclorul popular se spune: mai e rai, deoarece pamantul inverzeste si se umple de flori, vremea incepe incet sa se incalzeasca si parca totul incepe sa revina la viata.
     Armindeni: asa este denumita ziua de intai de Mai, cand se sarbatoreste ziua Sfantului prooroc Ieremia, de la care se trage si numele acestei zile de Armin sau Irmin, ceea ce inseamna ziua profetului Ieremia. In aceasta zi se impodobesc usile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilitatii, creanga respectiva fiind numita arminden si pastrata pana la seceris cand, uscata, aprindea focul pentru coacerea painii noi. Se spune ca acest obicei se trage de pe vremea lui Isus; armindenul fiind semnul pus de jidovi pe casa Sa, pentru a o recunoaste a doua zi, cand veneau sa-l prinda; dar a doua zi, toate casele aveau la usa cate o creanga identica.
     Bautul Martisorului: este o petrecere campeneasca din ziua de Armindeni, de 1 Mai, cand se scoate martisorul de la 1 Martie. Superstitiile acestei zile sunt multe dupa cum urmeaza: se spune ca Sf. Ieremia aduce rodul si belsugul, dar se si plimba prin holdele celor ce nu tin aceasta zi cu un cos plin cu piatra, cu care va "bate" holdele acelora. Se spune ca, in aceasta zi, trebuie sa bei vin-pelin pentru innoirea sangelui si pentru a fi sanatos tot anul. De altfel, pelinul se poarta si la brau sau in san, pentru a fi feriti de friguri ; se pune pelin in cofele de apa pentru a se feri de boala. Cine nu sarbatoreste Armindenul, nu are parte de bucate, de roade, de holde. Pelinul recoltat in aceasta zi era leac pentru malarie, dureri de stomac, umflaturi si boli de ochi. Una peste alta, Armindenul "se tine" pentru a intra cu sanatate in vara.
     Costandinul puilor: este data limita calendaristica (23 mai) pentru semanatul porumbului, ovazului si meiului, aceasta zi poarta acest nume deoarece se spune ca in aceasta zi pasarile de padure isi invata puii sa zboare. Cu ziua de Constantin si Elena se spune in popor ca incepe vara, cine lucreaza in aceasta zi, va avea bucatele arse pe camp. Nu se lucreaza si pentru a se feri de distrugerea holdelor si a strugurilor de catre pasarile cerului. Gospodinele au superstitia ca daca vor lucra in aceasta zi, ulii le vor manca puii din batatura. Dupa ziua de Constantin si Elena nu se mai pune nimic in pamant, deoarece se crede ca degeaba te caznesti, ca totul se va ingalbeni ca aurul.
     Traditia ramurii sau a copacului: aceasta traditie este legata de un episod biblic. In anumite zone, acesta tine de timpul in care Irod omora copiii in cautarea lui Iisus, cand la sfarsitul zilei Irod ar fi pus o ramura verde la o poarta, pentru a sti de unde sa continue a doua zi, dar dimineata aparusera deja ramuri verzi la toate portile, iar Irod nu l–a mai putut gasi pe Iisus. O a doua varianta se refera la vremea cind romanii il cautau prin Ierusalim pe Iisus Hristos, care se ascunsese intr–una din locuintele crestinilor. Tradatorii, pentru a indica casa respectiva, au ridicat la poarta un pom, insa, cind soldatii au mers sa–l prinda, au gasit pomi ridicati la toate portile.
     Harmanul viermilor: este o sarbatoare care se spune ca stapaneste peste insectele si viermii care distrug recoltele, dar si peste furtuni si norii care aduc grindina, motiv pentru care ziua este respectata, iar lucru in aceasta zi aduce dupa sine pagube produse de viermii care vor manca legumele sau vitele care vor face viermi. Aceasta sarbatoare se tine pe 12 mai de Sf. Gherman .
     Pastele Cailor: aceasta sarbatoare provine dintr–o legende populara, conform careia, la nasterea lui Iisus, in grajdurile lui Craciun, boii au fost blinzi si linistiti, dar caii si–au cam dat in petic. Atunci Maica Domnului i–ar fi blestemat sa nu fie satui decit in ziua de Ispas sau de Inaltare, joia din saptamana a sasea de dupa Pasti, careia i s–a spus si "Pastele Cailor". De–a lungul vremurilor, expresia "la Pastele Cailor" si–a schimbat sensul din "mai tirziu" sau "alta data", in "niciodata".
     Niciodata in nici un an nici o alta luna nu incepe cu aceeasi zi a saptamanii ca luna mai.


Calendarul zilei: mai