Calendarul zilei din luna Noiembrie

noiembrie in istorie

Calendarul zilei din luna Noiembrie

Noiembrie
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
29
30


Luna noiembrie

     Noiembrie este a 11-a luna a anului in calendarul Gregorian si una dintre cele patru luni gregoriene cu o durata de 30 de zile. Luna noiembrie mai este denumita si: brumar, luna promoarei, luna brumei mari si a promoroacei, vinicer, vinar, luna vinurilor, vremea fermentarii si limpezirii vinului in butoaie, brumarul mare, promorar, vinar, vinicer.
     Noiembrie incepe din punct de vedere astrologic cu soarele in semnul Scorpionului si sfarseste in semnul Sagetatorului. Din punct de vedere astronomic, luna noiembrie incepe cu soarele in constelatia Balantei, trece prin Scorpion si se sfarseste cu soarele in constelatia Ophiuchus. Numele lunii noiembrie in latina November, provine de la cuvantul latinesc novem, noua, pentru ca luna noiembrie era a noua luna in calendarul roman.
     In traditia populara in luna noiembrie se spune ca: iarna va fi cu moina daca luna va fi plina si cerul senin, pe cand daca cerul va fi intunecat, va ninge sau va ploua si peste iarna vor fi zapezi mari si grele.
     Desi in luna noiembrie frigul incepe sa-i indeamne pe gospodari sa se adune la gura sobei, activitatile campului nu inceteaza cu totul si astfel daca este vreme frumoasa, se planteaza copaci sau se sapa gropi pentru copaci ce urmeaza sa fie saditi in primavara. Se ingroapa via pentru a o proteja de ger si se dau cu var copacii ca sa nu-i ademeneasca pe iepuri sa le distruga scoarta. Tot acum mustul cel dulce incepe sa se transforme in vin aromat si racoros, insa daca fermenteaza mustul mult prea repede, trebuie stropit degraba butoiul cu apa rece ca gheata. Daca fermenteaza prea incet, are nevoie de mai multa caldura, iar o patura i-ar fi de folos. Nici un butoi nu se umple cu vin pe jumatate, caci numai butoaiele pline reprezinta un semn de spor si rodnicie. Calendarul lunii noiembrie      La granita dintre toamna si iarna, luna noiembrie este luna de raspantie a traditiilor, unde imbatranirea si degradarea treptata a timpului calendaristic este exprimata de numeroasele sarbatori precrestine dedicate lupilor, strigoilor si altor fiinte fantastice malefice, insa scenariul spiritual al lunii este completat de multe alte sarbatori legate de ritualul crestin.
     Vracevul: sarbatoare ce are loc la 1 Noiembrie de Sfinti Cosma si Damian. Cei doi sfinti sunt patronii casniciilor crestine si pazitorii armoniei in familie si au harul vindecarii trupurilor si sufletelor bolnave prin puterea rugaciunii, acestia mai erau denumiti si doctorii fara arginti. In calendarul traditional, ziua este denumita Vracelul sau Vracevul (de la slavonul "vracevati" - a vindeca) si este o zi importanta pentru tamaduirea bolilor. Bolnavii sau rudele acestora merg la manastiri unde lasa pomelnice pentru sanatate, cu credinta ca puterea praznicului vindeca toate bolile.
     Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil sau Napustitul aretilor: Sfintii Arhangheli (8 Noiembrie) sunt ingeri cu aripi si sabii care iau sufletele oamenilor atunci cand acestia mor si le conduc pe lumea cealalta, in rai sau in iad, in functie de pacatele fiecaruia. Sf. Arhanghel Mihail este mai des intalnit in traditiile romanesti, el este cel care ia sufletele oamenilor, stand la capatul bolnavului daca acesta va muri si la picioare, daca acesta va scapa de boala si va continua sa traiasca. Din cauza faptului ca este mai tot timpul plecat, Sfantul nu sta in Rai decat de Vinerea Mare si de Paste.
     Conform legendei se spune ca, Mihail ar fi fost initial un om simplu, casatorit cu o fata frumoasa pe nume Stancuta, insa dupa casatorie, fata s-a transformat intr-o femeie rea si apriga la manie. Pentru rabdarea pe care Mihaila avut fata de sotia sa Dumnezeu l-a rasplatit facandu-l sfant. Se spune ca sfantul si-ar fi pierdut un ochi in timpul unor certuri cu Stancuta si de aceea, moartea ar fi pe jumatate oarba, luand si sufletele unor oameni tineri.
     Alta legenda spune ca Sf. Arhanghel Mihail este cel care are putere asupra Soarelui si Lunii, pe care le elibereaza atunci cand sunt furate de diavoli. Puterea sa se intinde si asupra sotiei lui Scaraotchi, Mamarca, care vrea sa trimita tot gerul pe pamant. Sf. Mihail insa nu o lasa, slobozindu-l incetul cu incetul.
     In sambata de dinaintea acestei sarbatori se face pomana pentru morti, iar in ziua de 8 noiembrie este bine ca fiecare om sa aprinda o lumanare, intrucat aceasta ii va fi lumina pe lumea de dincolo. Nu se lucreaza deloc in aceasta sarbatoare, caci cei ce vor lucra se vor chinui rau inainte sa moara.
Tot acum conform traditiei populare se amesteca berbecii (aretii) cu oile, in scopul imperecherii si se pregateste si o turta ( turta aretilor ) care se arunca intre oi, daca aceasta cade cu fata in sus, este un semn ca oilor le va merge bine atunci cand vor fata.
     Sf. Mina sau Sarbatoarea talharilor (11 Noiembrie): Sf. Mina este protectorul celor carora le sunt furate diverse lucruri. De aceea, in aceasta zi fetele si femeile se duc la biserica si aprind lumanarile la celalalt capat, pentru ca in acest fel sa se intoarca lucrurile pierdute, dar si dragostea flacailor. Sf. Mina este si cel care ii apara pe calatori de hoti si talhari.
     Martinii de toamna (12-14 Noiembrie:): Martinii de toamna se celebreaza timp de 3 zile, ca patroni ai ursilor si pentru protectia vitelor impotriva lupilor, aceasta sarbatoare este inainte cu 40 de zile de Craciun.
     Lasatul Secului de Craciun (13 Noiembrie): de Lasatul Secului, familiile petreceau cu multa mancare si bautura si se tragea cu pusca. Sarbatoarea (Sf. Ioan Milostivul) era tinuta si pentru a se proteja vitele de serpi si de lupi. In aceasta zi, se putea prezice vremea dupa pieptul gainii taiate, astfel daca pieptul era gros, urma o iarna grea.
     Filipii de Toamna (14 Noiembrie): aceasta sarbatoare este tinuta de femei si nu au voie sa lucreze, fiindu-le permis doar sa faca mancare. Acum incepe perioada imperecherii lupilor, care va dura pana la Filipii de Iarna.
     Intrarea in biserica sau Ovidenia (21 Noiembrie): acum se sarbatoreste ziua intrarii in biserica a Fecioarei Maria, traditia spune ca de Ovidenie se deschid cerurile si animalele incep sa vorbeasca. Se aprind lumanari, in special pentru cei care au murit fara si se face pomana pentru copiii morti. Este bine ca lumanarile si focul sa arda toata noaptea.
     Incepand de acum si pana la Sangiorz femeile nu mai au voie sa spele rufe la rau deoarece se crede ca in aceasta noapte umbla strigoii, tocurile usilor si ferestrelor se ung cu usturoi.
     Sf. Ecaterina (25 Noiembrie): sarbatoarea este celebrata in special de femeile care poarta numele sfintei. Sf. Ecaterina ar fi fost sora Sf. Nicolae, despre care se crede ca ar fi fost nebuna, de aceea, sfanta pazeste de boli si nebunie.
     Ajunul Sf. Andrei (29 Noiembrie), acestia ies si se bat sau joaca la rascruci si prin preajma caselor parasite. In aceasta noapte are loc o petrecere numita pazitul usturoiului . Fetele si flacaii din sat se aduna intr-o casa ale carei ferestre si usi au fost unse cu usturoi. Fiecare fata aduce cate trei capatani de usturoi care este pus intr-o covata si pazit de o batrana, la lumina unei lumanari. Participantii petrec pana dimineata, cand covata cu usturoi este scoasa in curte si jucata de un flacau in mijlocul horii. Usturoiul pazit astfel peste noapte se imparte si este pastrat in decursul anului la icoana, fiind folosit pentru protectie impotriva diferitelor boli sau vraji. Pentru a se apara de strigoi, oamenii mananca usturoi, ung usile cu usturoi, in forma de cruce si intorc vasele cu gura in jos. Astfel, neputand sa intre in casa, strigoiul incearca sa atraga oamenii, aparand la fereastra si te intreabandu-i daca au mancat usturoi. Oamenii nu trebuie sa ii raspunda, caci vor ramane muti. Tot acum se pun intr-o strachina noua cesti de apa si se aseaza sub icoane. Daca a doua zi apa va scadea, persoana respectiva nu va avea noroc.
     Legenda spune ca in aceasta noapte vorbesc animalele, insa oamenii nu trebuie sa le asculte, caci cei care vor asculta povestile animalelor vor muri.
     Fetele isi pot afla ursituluitandu-se intr-o fantana cu ajutorul lumanarii de la Paste si vor vedea in apa chipul viitorului sot. Un alt mod de a afla viitorul este visul, in acest sens fetele pun sub perna 41 de boabe de grau si daca in vis cineva le fura graul, e semn ca se vor marita.
Sf. Andrei (30 Noiembrie): Sf. Andrei este stapanul lupilor, fiind cel care ii protejeaza pe oamenii atacati de aceste animale. Sf. Andrei se celebreaza si pentru ca lupii sa nu se apropie de gospodarii sau de oamenii care calatoresc. Sarea descantata si ingropata acum sub usa de la grajd se dezgroapa de Sangiorz si se da la vaci pentru a fi protejate de lupi si de alte rele. In aceasta zi nu se da nimic cu imprumut, pentru ca nimeni sa nu fure roadele campului, o alta interdictie vizeaza femeile, care nu trebuie sa se spele si sa se pieptene in aceasta zi.
     Copiii pun acum la inflorit ramuri de mar, par sau prun pentru a le folosi drept sorcova, de Sf. Vasile. Fetele si flacaii pun grau la incoltit, iar cel al caruia va creste mai frumos va fi cel mai norocos.
     Noiembrie incepe in aceeasi zi a saptamanii ca si Martie in fiecare an si ca Februarie cu exceptia anilor bisecti.


Calendarul zilei: noiembrie